Când simți o mică întărire în palmă, e ușor să crezi că este vorba de o simplă bătătură sau un semn că ai muncit prea mult cu mâinile. Uneori e chiar așa. Alteori, lucrurile se complică. Asta pentru că în zona palmei pot apărea mai multe afecțiuni, unele similare ca simptome, dar foarte diferite ca mecanism și evoluție. Printre ele se numără și maladia Dupuytren, o afecțiune care, deși nu este dureroasă în stadiile inițiale, poate duce la limitarea mișcărilor degetelor.
E ușor de confundat cu alte probleme, mai ales când nu cunoști semnele caracteristice. Dacă ai observat o modificare în textură, flexibilitate sau aspectul pielii din palmă, articolul de mai jos te ajută să faci diferența între maladia Dupuytren și alte afecțiuni cu manifestări similare.
Ce este maladia Dupuytren?
Maladia Dupuytren este o afecțiune a fasciei palmare, acel strat fibros situat chiar sub piele, care are rolul de a susține structura mâinii. În loc să rămână suplă, această fascie începe să se îngroașe și să se contracte, formând noduli sau benzi dure care trag degetele spre palmă. Cel mai frecvent, sunt afectate inelarul și degetul mic.
Este o afecțiune progresivă. La început observi doar o mică întăritură. Apoi, în timp, degetele se înclină tot mai mult, iar îndreptarea lor devine imposibilă fără tratament. Interesant este că această afecțiune nu provoacă durere în majoritatea cazurilor.
Cum arată debutul? Ce ar trebui să te alarmeze?
La început, cel mai probabil că observi doar o zonă mică, întărită, poate puțin proeminentă, de obicei în apropierea bazei degetului mic. Nu doare, nu se umflă, nu te împiedică să folosești mâna. Din acest motiv, mulți ignoră semnalul.
Pe măsură ce timpul trece, nodulii pot deveni mai evidenți. Poți observa că nu mai poți sprijini mâna plat pe o suprafață. Apare o ușoară tensiune la întinderea degetelor. Iar dacă nu intervii, următorul pas este contractura – degetele rămân curbate, iar mișcarea lor este limitată.
Ce alte afecțiuni pot fi confundate cu maladia Dupuytren?
Diferențierea nu este întotdeauna ușoară. Sunt câteva alte probleme care afectează palma și pot părea similare la început.
Tenosinovita de Quervain
Afectează tendoanele de la baza degetului mare. Nu are legătură cu fascia palmară, dar poate provoca disconfort și rigiditate în utilizarea mâinii. Spre deosebire de maladia Dupuytren, apare frecvent la persoanele care fac mișcări repetitive, iar durerea este simptomul principal. Zona afectată este complet diferită – nu apare în centrul palmei, ci spre partea laterală, aproape de încheietură.
Ganglionii sinoviali
Sunt formațiuni chistice, pline cu lichid, care apar în zona articulațiilor sau tendoanelor. Pot apărea și în palmă, dar nu sunt conectați de fascia palmară. Se simt ca niște mici umflături rotunde, de obicei mobile sub piele. Spre deosebire de nodulii specifici maladiei Dupuytren, aceștia pot fluctua în mărime și uneori dispar de la sine.
Fibromatoza palmară traumatică
După o leziune la nivelul palmei (tăietură, lovitură, arsuri), țesutul poate răspunde prin formarea de fibroze. Acestea pot semăna la palpare cu nodulii Dupuytren, dar evoluția este diferită. În plus, există mereu un istoric clar de traumă locală.
Boala Ledderhose
Este o afecțiune înrudită cu maladia Dupuytren, dar apare la nivelul tălpii. Uneori, cei care au una dintre ele, o dezvoltă și pe cealaltă. Prin urmare, dacă ai avut probleme cu fascie plantară sau noduli duri în talpă, e bine să fii atent și la eventuale modificări în palmă.
Ce semne te pot ajuta să identifici maladia Dupuytren?
Iată câteva semne care diferențiază maladia Dupuytren de alte probleme:
- Apare treptat, fără durere.
- Se dezvoltă o zonă dură sub piele, în palmă, cel mai frecvent între pliul palmei și baza degetelor.
- Degetele se îndoaie progresiv spre palmă și nu mai pot fi îndreptate complet.
- În fazele avansate, degetul rămâne fixat într-o poziție curbată.
- Nu există inflamație sau roșeață locală.
De cele mai multe ori, afecțiunea este bilaterală, dar nu simetrică. Cu alte cuvinte, poate începe întâi la o mână, iar la un interval de timp să apară și la cealaltă.
Cui i se poate întâmpla?
Apare mai frecvent la bărbații de peste 50 de ani, dar nu este o regulă strictă. Sunt cazuri la persoane mai tinere, în special dacă există un istoric familial. Se pare că există și o componentă genetică. De asemenea, consumul de alcool, fumatul sau diabetul pot crește riscul, dar nu sunt factori determinanți.
Nu este o boală rară, doar că mulți o ignoră până când mobilitatea degetelor este serios afectată.
Ce opțiuni ai dacă bănuiești că ai maladia Dupuytren?
Primul pas este să consulți un medic specializat în bolile și chirurgia mâinii. Evaluarea este clinică. De cele mai multe ori, nu e nevoie de ecografie sau RMN.
În funcție de stadiul afecțiunii, tratamentul poate varia:
- Dacă nodulii sunt mici și nu afectează funcționalitatea, se recomandă monitorizarea.
- În cazurile moderate, se poate încerca injecția cu colagenază, o enzimă care slăbește fibrozarea.
- În stadii avansate, când degetele sunt deja curbate, intervenția chirurgicală este soluția recomandată. Există mai multe tehnici, de la îndepărtarea benzii fibrozate până la intervenții minim invazive.
Ce se întâmplă dacă nu tratezi la timp?
Afecțiunea nu se oprește de la sine. Uneori evoluează lent, alteori rapid. Când apare contractura, gesturile simple – cum ar fi să porți mănuși, să bagi mâna în buzunar sau să ții un obiect – devin dificile. Degetele se blochează într-o poziție curbată, ceea ce afectează serios calitatea vieții. În acest punct, tratamentul devine mai complex, iar recuperarea durează mai mult.
Există prevenție?
Nu există metode clare de prevenție. Totuși, dacă în familie există antecedente sau dacă ai avut deja intervenții pentru maladia Dupuytren, e bine să monitorizezi periodic starea palmelor. Orice întărire sau nodul apărut fără un motiv evident ar trebui urmărit. Cu cât intervii mai devreme, cu atât șansele de a evita o intervenție sunt mai mari.
